Adauga o unitate de cazare sau o afacere pe site
Moneda:
Limba:
Cazare pensiuni » Zona Muntii Apuseni » Judet Alba » Ampoita » Cazare Ampoita » Traditii si obiceiuri » Când moţii îşi găsesc moaţele - Târgul de pe Muntele Găina descris în 1890 de Simion Florea Marian
Cont turist | Cont afacere
Traditii si obiceiuri

Când moţii îşi găsesc moaţele - Târgul de pe Muntele Găina descris în 1890 de Simion Florea Marian

Când moţii îşi găsesc moaţele - Târgul de pe Muntele Găina descris în 1890 de Simion Florea Marian

Renumitul etnograf si preot bucovinean Simion Florea Marian descria în cartea saNunta la români, publicata în 1890, si târgul de fete de pe Muntele Gaina. Dincolo de demersul stiintific al primului mare etnograf român, fragmentul pe care vi-l prezentam mai jos este si o fermecatoare descriere a traditieiTârgului de feteasa cum era ea pastrata de moţi la sfârsitul secolului XIX, Simion Florea Marian oferind si diferite explicatii ale originilor acestei datini.

 

Târgul de fete
Simion Florea Marian
(fragment
din Nunta la români, 1890)

In Muntii Apuseni ai Transilvaniei, înTara Moţilorse afla în partea dinspre miazazi-apus un munte numitGainacare are o înaltime de 1744 metri peste nivelul marii. La poalele acestui munte este comuna Vidra-de-Sus si numirea sa se ascunde în întunericul mitic.

Vidrenii spun, ca în timpul când în Muntii Bihariei se lucrau băile, o gaina de aur iesea din băi spre a se aseza în varful muntelui pe cuibul sau, în care erau ouale sale de aur. Vidrenii atrasi de frumusetea nemaipomenita a gainii, în multe randuri s-au încercat s-o prinda, ea însa a fugit în jurul minelor de la Rosia. De atunci, nemaiputându-se gasi aur în băile din acest tinut, moţii au încetat de a le mai lucra, fiindca gaina din poveste era vâlva băilor si ea a dus aurul cu sine în partile unde a zburat.

Muntele Gaina are doua piscuri, unul mai înalt si plesuv; iar altul mai mic si înconjurat de paduri de fag, în mijlocul carora e un monument radicat în amintirea calatoriei pe care împaratul Austriei, Francisc Iosif I. a facut-o în Tara Moţilor, la 1852.

De pe Gaina se zaresc o multime de poieni si de o parte si de cealalta a muntelui, care desparte teritoriul comunei Vidra-de-Sus de cel al comunei Bulzesti sau mai bine zis hotarul moţului de al crisanului.

Mai în jos se vad case de ale locuitorilor, unele izolate si altele în grupe asezate, iar la poalele Gainii serpuieste Râul-Mic, în ale carui unde cristaline se scalda raza soarelui si bea curcubeul apa.

In ziua de Sân-Petru, dupa unii, dupa altii însa în cea dintâi duminica de Sân Petru, linistea de pe Gaina se întrerupe, caci în aceasta zi tine aici un fel de târg numit Târgul de fete, la care între multi altii, au parte si fetele mari sau fetele de maritat, de prin toata împrejurimea anume ca sa fie petite de feciori.

In zori de zi, de dimineata, de pe toate dealurile curg moţi si moaţe, criseni si crisene, toti în haine de sarbatoare. Cântecele igretilor (lautarilor) asurzesc padurile.

Dis-de-dimineata doi delegati din partea moţilor din Vidra-de-Sus si doi din partea crisenilor din Bulzesti trag o linie de despartire între moţi si între criseni, în campul târgului care se tine pe o pajiste verde ce se întinde între cele doua piscuri ale muntelui. Linia e trasa astfel ca moţii îsi aseaza merindele în partea de catra rasarit, crisenii în partea de catra apus.

Fetele care vor sa ieie parte la acest târg se prepara ani întregi pentru ziua aceasta, fiindca ele trebuie sa-si ieie si zestrea cu dansele. Necontenit sa toarce, sa tese, sa coase si sa împleteste: mama, matusa, bunica si alte muieri dintre amice contribuie cu câte ceva din propria lor zestre, dupa aceea toate lucrurile se împacheteaza în lazi frumos sculptate si cu flori colorate si se încarca pe cei mai frumosi cai ai familiiei. Afara de aceasta alege si înca partea cea mai frumoasa din vite, stupi si altele parte ca zestre pentru fata, parte spre vedere.

Pe culmea Gainei îsi radica apoi fiecare familie, care are fata de maritat, un cort propriu, în care se expune zestrea si alesii familiei asteapta pe petitori.

Feciorii înca se aduna însotiti de familiile lor sau cel putin pe protectori (patroni) alesi, aduc cu sine ceea ce au mai bun, mai ales însa o curea frumoasa plina de argint si aur si, dupa ce si-au ales o mireasa urmeaza încredintarea înaintea publicului adunat prin schimbarea de năfrămi, numite credinte. Dupa aceasta se cumpara darurile de mai înainte hotarâte pentru mireasa.

Nu se întâmpla însa mai niciodata, ca o fata sa ia parte la acest târg cu zestrea sa si sa nu afle mirele dorit, pentru ca de facto tot târgul acesta nu e nimic decât un rendez-vous general pentru atari părechi, a caror casatorie s-a hotarât de mai nainte si, mergând fata la târg, ea stie acum, ca e acolo asteptata. Acele fete, care nu au mire, de regula, nu-si iau zestrea cu sine, nu au cort si merg la târg mai mult ca privitoare; daca însa cu toate acestea îsi afla mire, bucuria lor e nespus de mare.

Odinioară trebuie sa fi fost altmintrelea. In timpul de fata însa, dupa parerea moţului, numai o încredintare, care s-a savarsit pe culmea Gainii, poate sa aduca noroc: prin urmare, datina care si acum se observa cu cea mai mare strictete, trebuie sa aiba o origine rationabila.

Mai nainte de toate târgul acesta este menit numai pentru fetele moţilor si numai moţii au voie sa le peteasca. Moţul nu-si da fiica dupa un strain; el nu are voie s-o faca; el pierde prin aceasta stima generala si pentru dânsul oricine e strain, care nu e moţ.

Dar pentru aceea si moţul trebuie sa se însoare numai cu o moţoganca, caci casatoria cu alte muieri e nu numai degradatoare, ci totodata si necurata. De aci vine apoi ca numai rar cand se casatoreste un crisan cu o moaţa, niciodata însa un moţ cu o crisanca. Si tot de aci vine ca mocanii din Valahia si Moldova nu numai pastorii (pacurarii, ciobanii) ci si partea cea mai mare dintre cei domiciliati se însoara numai cu mocane si, daca nu afla de la dânsii acasa ca atare, îsi aduc sotii din Transilvania si în special din partea aceea, de unde se trag ei.

Datina târgului de fete de pe Gina ne revoacă, asadară, în memorie, timpul când moţii îsi cautau cine stie unde prin lume pasune pentru turmele lor. Atunci, cand traiau ei asa de împrastiati prin lume, era la un eveniment atat de însemnat al vietii, cum e alegerea unei sotii, o adunare generala nu numai rationabila, ci totodata si necesara.

Părechile, care s-au încredintat la Sân-Petru pe Gaina, nu se pot cununa mai degraba decât în primavara viitoare. Sân-Petru însa la romani e ca si Sân-Georgiu un termen general pentru toate contractele. Dupa Sân-Petru oile se pornesc la iernatic prin tarine, iar la Sân-Georgiu se întorc îndarapt la pascatoarea de vara de prin munti. Prin urmare, în rastimpul de la Sân-Petru pâna la Sân-Georgiu mirele n-a fost acasa si el poate sa se cunune cu mireasa sa numai primavara, dupa ce s-a întors. ()

Pâna pe la orele 10 dimineata, afara de feciorii si fetele care vor sa-si afle partea, toti ceilalti sunt ocupati cu cumpararea si vânzarea lucrurilor de casa si agricole, care sunt expuse precum: coase, streanguri, greble, tulnice, oale si diferite poame si legume aduse în târg de criseni.

Dupa încredintarea celor care si-au dat mâna si dupa târguirea celor trebuincioase, lumea începe sa prânzeasca pe iarba verde si sa se adune împrejurul igretilor, care cânta câte lânga o berbinta (butoi) cu vin, ori cu vinars de cirese, sau cu rosolie (ital. rosoglio) un fel de vinars rosu îndulcit cu zahar sau cu miere de stup, si apoi jocul sau hora se încinge peste întreg târgul în câte opt si zece grupe separate si formate din moţi si din criseni, care la sunetul ceterelor, clarinetelor, cimpoaielor si fluierelor, jucând îsi adreseaza, prin chiuituri, tot felul de satire, strigând crisanul catre moţ.

Tine moţ de hastă straiţă,
Sa
mă hiţ (joc) cu hastă moaţă;
Pân
ă mă hiţai cu moaţa,
Se
duse moţul cu straiţa!

Iar moţul îi raspunde:

Măi crisene, lapte-n teoc,
Ad
ă fata sa ţi-o joc.
De
nu ţi-oi juca-o bine,
Intre
smeri-n ea si-n tine!

Din aceste glume, adesea se nasc mici certuri, care îndata se aplaneaza catre delegatii însarcinati cu pastrarea ordinei si care numai atunci degenereaza în batai si nerânduieli, când politia strainului se amesteca.

Când soarele e numai de o sulita pe cer, pâna sa apuna, oamenii încep sa plece, râzând si glumind. Crisanul, iute la fire si rau la mânie, fiindca nu si-a putut vinde oalele începe a le sparge cu bata, iar moţul, voind ca oalele cumparate sa ajunga mai iute decât el acasa, le da drumul din deal si pâna în vale. ()

[Despre originea târgului de fete]

Despre originea târgului se istoriseste ca într-o zi vidrenii, petrecându-si în Gaina, au fost surprinsi de curuţi si lobonţi* pe care respingându-i, în amintirea acelei învingeri si-ar petrece moţii în ziua anumita.

*Curucz (expr. curuţ) e un cuvânt maghiar care sa deriva de la lat. crucius sau cruciatus (miles). Probabil ca, cuv. lat. s-a format în timpul expeditiilor cruciate. Mai târziu, s-a numit curuţi aderentii contelului Emerich Tokoly si ai lui Francisc Rakoczi II, care s-au rasculat în diferite timpuri împotriva împaratului Leopold I (1675-1705). Revolta lui Francisc Rakoczi II fu suprimata abia în timpul împaratului Iosif I (1705-1711). Labanocz (rom. Lobonţ)) care se deriva de la cuv. magh. lab (picior) este un nume de batjocura prin care apostrofau partizanii contelui Emerich Tokoly si cei ai lui Francisc Rakoczy II pe aderentii guvernului în genere si mai ales pe pedestrasii împaratesti.

Tot cam în acest sens vorbeste si etnograful german Reissenberger, care zice ca mongolii navalind în Ungaria, românii din tara ungureasca care locuiau la poalele dinspre apus ale Bihariei, i-au gonit pe munte, unde fiind întâmpinati de români transilvani, pe toti i-au omorât.In amintirea acelei învingeri îsi petrec românii în fiecare an la Sân-Petru în muntele Gaina si cu care ocazie se contracteaza unele casatorii.

Din cele însirate pâna aici ar rezulta ca originea târgului de fete de pe Gaina n-ar fi tocmai tare veche, ci cel mult de pe timpul mongolilor sau al curutilor si ca întemeietorii lui ar fi moţii.

A sustine însa asa ceva ar fi o ratacire foarte mare.

Din contra, eu sunt de parere ca originea târgului de fete de pe Gaina se pierde în cea mai profunda vechime si ca datinile, care se observa la acest targ, sunt numai prefacute de catre moţi si acomodate vietii lor proprii si nici o parte a poporului roman nu le-a pastrat cu atâta strictete ca dânsii.

Adunari, târguri si serbari de felul târgului din cestiune, la care au luat si mai ieu înca si astazi parte fetele de maritat, spre a fi vazute si petite de feciori, se afla nu numai la romanii din Transilvania, ci si la alte natiuni.

Asa în o seama de guvernamente din Rusia domneste înca si astazi datina straveche de a expona, în zilele anumite de peste an, fetele de maritat la asa numitele petiri (Brautschau). Chiar si în Petersburg a existat o astfel de datina, a doua zi dupa Rusalii, în gradina de vara. De vreo treizeci de ani iîncoace însa petirea de mai nainte din Petersburg s-a schimbat într-o splendida promenada, care o fac în ziua îndatinata mamele dimpreuna cu fiicele lor, care sunt frumos gatite. In guvernamântul Novgorodului însa petirea aceasta s-a pastrat pâna în ziua de astazi si a ramas totodata termenul (epoca), la care junelor fete de acolo le este pentru prima oara încuviintat de a se arata în public.

A sustinea acuma ca romanii din Muntii Apuseni ai Transilvaniei ar fi adoptat datina târgului de fete de la rusi sau vice-versa, ar fi tot atât de absurd ca si sustinerea înfiintarii acestei datini de catre moţi.

Prin urmare, originea târgului de fete de pe muntele Gaina, trebuie cautata într-o epoca, când casatoriile la cele mai multe natiuni se încheiau în urma rapirii, cu puterea, a viitoarelor sotii, bunaoara cum a fost cea a romanilor cu sabinele care au luat parte la sarbatoarea cu jocuri, anume înscenata de Romulus si care, pe când toti cei adunati priveau fara de grija la jocurile ce se executau în onoarea zeului Consus, fura rapite de barbatii romani.

In fine, ce se atinge de numirea târg de fete data acestei întruniri, ea poate sa fie de origine straina, dupa cum cred Frâncu-Candrea si Patita, dar tot atât de bine s-a putut numi târgul acesta astfel si de catre români. Caci aici nu e vorba despre vreo vânzare a fetelor, dupa cum poate ca vor fi crezând si sutinând unii straini, ci de o întâlnire si cunostinta scoposita a unui mai numar mai considerabil de fete mari cu feciorii. Si apoi, nu numai în Muntii Apuseni, ci si în alte parti locuite de români, o adunare mai mare de fete si neveste tinere înca se numeste târg. Ca dovada despre aceasta ne poate servi si urmatoarea hora în jurul Clujului:

Auzit-am, auzit,
Auzit-am
o poveste,
C-acuma-i
târg de neveste,
Pintre
ele sunt si fete;
Merge-oi
sa-mi iau o pareche,
O
pareche ochisea,
Care-a
fi de seama mea!

 

[Fragment din Nunta la români- Studiu istorico-etnografic comparativ de S.Fl. Marian, Membru al Academiei Române, Editiunea Academiei Române, 1890]

+ Toate informatiile
Luminatia Focul viu, focul lui Sumedru Sfântul Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir Sfantul Dimitrie Basarabov, ocrotitorul Bucurestilor si patronul Catedralei Patriarhale Traditii si obiceiuri din Bacau
Incarca alt cod de control
Trimite
Start-up Urban: Granturi de 39.000 euro își caută idei de afaceri în Regiunea Centru
Când moţii îşi găsesc moaţele - Târgul de pe Muntele Găina descris în 1890 de Simion Florea Marian

54 de granturi de câte maximum 39.000 euro fiecare își caută perechea! Cele mai bune idei de afaceri din Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu vor primi finanțare în cadrul proiectului Start-up Urban. Noile afaceri vor fi înființate anul viitor, în mediul urban, de către persoane cu domiciliul sau reședința în aceste județe transilvănene.

» Mai mult
Primul curs de calificare prin proiectul „Alba Iulia 360“
Când moţii îşi găsesc moaţele - Târgul de pe Muntele Găina descris în 1890 de Simion Florea Marian

Proiectul „Alba Iulia 360“ este derulat de Municipiul Alba Iulia, printr-un parteneriat solid cu zece organizații. O componentă importantă a proiectului este cea de formare profesională. În derulare sunt sesiunile de informare și consiliere profesională, în urma cărora benficiarii sunt îndrumați spre unul dintre cele zece cursuri de formare profesională organizate gratuit prin proiect.

» Mai mult
Conferința „Cultura antreprenoriatului contra culturii resemnării”, 7 iunie 2018 - Alba Iulia
Când moţii îşi găsesc moaţele - Târgul de pe Muntele Găina descris în 1890 de Simion Florea Marian

Marginalizarea nu-i o fatalitate, iar sărăcia nu trebuie să fie un destin. Experții proiectului MICESA vă pot demonstra toate acestea. Vă invităm în acest sens la Conferința de joi, 7 iunie 2018, din Alba Iulia, dedicată promovării antreprenoriatului în trei comunități marginalizate din municipiu.

» Mai mult
Doi universitari cu experienţă antreprenorială sunt traineri MICESA (Alba Iulia)
Când moţii îşi găsesc moaţele - Târgul de pe Muntele Găina descris în 1890 de Simion Florea Marian

Alin Angheluță şi Mihai Roşca, universitari în cadrul Academiei de Studii Economice, sunt cei doi traineri ai Programului de inițiere în competențe antreprenoriale, acreditat de ANC, din proiectul MICESA.

» Mai mult
Cele mai citite articole
Craciunul - Obiceiuri si traditii de Craciun Craciunul - Obiceiuri si traditii de Craciun

Pentru romani ca popor majoritar crestin ortodox Craciunul este un prilej de mare sarbatoare. Sarbatoare Nasterii Domnului incepe in cu colinde in dimineata lui Mos Ajun care tin pana noaptea. Intre timp se pregateste masa de Craciun seara pentru...

19 mar 2012
Obiceiuri si traditii de Sfantul Andrei si Sfantul Nicolae Obiceiuri si traditii de Sfantul Andrei si Sfantul Nicolae

Romanii isi sarbatoresc patronul spiritual, pe Sfantul Andrei, la 30 noiembrie. Intamplarea a facut ca ziua nationala, 1 Decembrie, momentul unirii provinciilor romanesti sa se celebreze a doua zi. Iata cum, cele doua componente, spiritualul si...

19 mar 2012
Traditii si obiceiuri din Bacau Traditii si obiceiuri din Bacau

Evenimentele cu cel mai mare impact sunt legate de obiceiurile de iarna. In Bacau, imediat dupa Craciun, are loc Alaiul datinilor si obiceiurilor de iarna, iar în Comanesti (57 km de Bacau), în ajunul noului an se desfasoara Festivalul de datini...

19 mar 2012
Ignatul - Traditii si obiceiuri de Ignat Ignatul - Traditii si obiceiuri de Ignat

Ignatul reprezinta momentul sacrificarii porcului de Craciun. Se mai numeste Inatoarea si arata cum o practica pagana a ajuns sa se asocieze cu o sarbatoare crestina. Porcul era sacrificat in religia vechilor daci

19 mar 2012
Jocul Ursului de la Darmanesti Jocul Ursului de la Darmanesti

Jocul Ursului din Darmanesti este cel mai popular obicei de iarna de pe Valea Trotusului.

19 mar 2012
Recomandarile turistilor
Complex Turistic - Pastravaria Albota Sibiu / Sibiu si imprejurimi " Frumos concept ,peisaj pitoresc si mancare buna.Pestele este din pastravaria proprie.Mancarea este buna dar preturile sunt foarte mari. " 12 apr 2016, ivanov adrian
Pensiunea Cabana 7 Brazi Oravita / Banat " Camere "parfumate" cu un odorizant cu un miros enervant care sa ascunda mirosul de mucegai, cada de dus de la baie fara usi, tavanul de la baia... " 16 aug 2017, Gogu
Cabana Sculptor Colibita / Transilvania " Foarte frumoasă deschidere către lac, atmosferă plăcută, intimă, primitoare. " 18 sep 2017, Bodea C.
Pensiunea Ana Targu Mures / Tinutul Secuiesc " Nimic bun " 20 iun 2017, I L
Pensiunea SEPTEMBRIE Eselnita / Cazanele Dunarii " locatia este OK, natura ii ajuta " 28 iun 2016, dumitriu arina
Partenerii proiectului Intreprinzatori in Turism - Pensiuni in Romania:
Ai o pensiune? Intra in sistem Termeni si conditii Sitemap Contacteaza-ne Bijuterii Argint
© 2011-2013 CazareLaPensiune.ro - Toate drepturile rezervate
Conţinutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei
Pentru informatii detaliate despre celelalte programe cofinantate de Uniunea Europeana, va invitam sa vizitati www.fonduri-ue.ro
* Atentie! Acest mesaj este adresat administratorilor portalului! Pentru a contacta o unitate de cazare folositi butonul "Rezerva" sau adresa de contact a unitatii.
Trimite mesajul