Adauga o unitate de cazare sau o afacere pe site
Moneda:
Limba:
Cazare pensiuni » Zona Transilvania » Judet Bistrita-Nasaud » Lesu » Cazare Lesu » Traditii si obiceiuri » Obiceiuri si traditii din Lesu
Cont turist | Cont afacere
Traditii si obiceiuri

Obiceiuri si traditii din Lesu

Obiceiuri si traditii din Lesu

Triscasii (trisca-fluier)

Triscasii exista in Lesu din cele mai vechi timpuri. De altfel, aproape fiecare copil, care pazeste mieii, oile sau caprele, putea si poate fi vazut si azi cu trisca dupa curea. Din trisca isi cantau mai mult lesenii durerea si dorul, cu trisca si cavalul imaginau ei curgerea tumultoasa a izvoarelor, cu trisca era pornit si continuat jocul feciorilor si fetelor la sezatoare.

Din dorinta de a completa sonoritatile corului Caminului cultural, Tudor Jarda a introdus si instrumente populare (trisca si steag). Folosind acompaniamentul de trisca pentru imbogatirea coloritului sonor al pieselor corale, in mintea coristilor si a dirijorului s-a nascut ideea infiintarii unei formatii de triscasi pentru completarea corului. Constituirea formatiei de triscasi a fost un proces continuu, a avut mai multe etape, care s-au desfasurat pe durata mai multor ani.

Tristilor le-au fost adaugate: fluiere, fluiere de trestie, tulnic, cobza, buhai, tamburina, steag, solz de mesteacan si alte instrumente. Acestor instrumente care puteau fi folosite in cadrul unui ansamblu drept conducatoare de melodie, li s-au adaugat apoi treptat steagul cu clopotei, doua tamburine, titera si inca o cobza, taragotul, cavalul, fluierele fara dop. Acestei formatii instrumentale i s-a alaturat din anul 1969 grupul de chiuitoare care fie cantau melodia cu triscasii, fie strigau pe melodia interpretata de acestia.

Jocul

Asa cum rezulta din lucrarile de specialitate ale profesorilor leseni Todica Larion si Maria Suciu, in vechime pana in 1940, se jucau dansuri ce se asemanau atat ca ritm cat si ca melodie cu cele din Bucovina. Dintre aceste dansuri, care au inceput treptat sa dispara, amintim:

a) Corabeanca - dans practicat numai de barbati. Dansul consta dintr-un cerc in care barbatii se prindeau de mana, si avea un vataf, care ordona toate miscarile intregii echipe prin comenzi verbale:
- Chiparus degetu-n sus
- Chiparus caciula-n dreapta!
- Chiparus

b) Archeneaua - dans cu puternice influente bucovinesti, jucat de asemenea numai de barbati. Ei se prindeau de mana, formand un sir care executa miscari in ritmul unei hore moldovenesti, intr-un tempo mai accelerat. Cel din fata, vataful, tinea in mana o nuia cu care trebuia sa loveasca pe ultimul dansator. Acesta trebuia sa fie un flacau istet si ager, sa se miste pe sub ceilalti, sa mearga in alta directie decat vataful, sa faca orice exhibitii ca sa nu poata fi lovit cu nuiaua de catre vataf. In momentul in care era atins trebuiasa faca schimb cu vataful.

c) Moldoveanca, dans mixt, in care dansatorii se adunau, in cerc, cu pasi rapizi, ca in batuta modoveneasca.

d) Calusarii - dans barbatesc care se aseamana foarte mult cu Calusarii din Campia Transilvaniei in ceea ce priveste desfasurarea si coregrafia lui. La Lesu calusarii s-au jucat prima data in 1910, cand flacaii din sat au fost invatati de un roman venit de prin partile Sibiului. Echipa de calusari a caminului cultural Lesu a fost infiintata in 1927, cand un grup de tineri au jucat acest dans in curtea bisericii. Calusarul s-a pastrat pana astazi fiind jucat de tineri la caminul cultural cat si de elevii scoii generale. Dintre instructorii care au pregatit echipa de calusari ii amintim pe Leon Marica, Grigore Gombos, Nicolae Lupsan si altii.

Calusarii reprezinta participantii la dansul Calusului, dans traditional romanesc, prezent in timpurile vechi atat in Moldova cat si in Transilvania, dar care astazi mai este practicat doar in Muntenia si Oltenia. In mod traditional, dansul se executa in saptamana dinaintea Rusaliilor, si are scop cathartic (tamaduitor), insa exista documente istorice care atesta practicarea dansului si cu alte ocazii, de exemplu, dansul executat de soldatii lui Mihai Viteazul, "caluserii", ce se aflau sub conducerea capitanului Baba Novac, in cadrul sarbatorii date de Sigismund Bathory in 1599, la Piatra Caprei, langa Alba Iulia.

Calusul este un obicei romanesc practicat de Rusalii si tine de cultul unui stravechi zeu cabalin numit de traditia populara a dacilor Calus, Calut sau Calucean Piesele din „echipamentul” calusarilor poarta si ele denumiri care amintesc de numele zeului, miscarile dansului simbolizand tropaiturile si comportamentul cabalin.


e)Sarba dans a carui melodie este de provenienta moldoveneasca. Dansul se joaca atat de catre fete cat si de catre baieti. Feciorii si fetele se prind in perechi, cuprinsi cu o mana dupa cap, iar cu cealalta tinandu-se unul de altul pe la spate. Fiecare figura care urmeaza este ordonata prin strigaturi.

Obiceiuri

Sezatoarea


Sezatoarea la Lesu se pastreaza din timpuri stravechi, cand femeile si fetele torceau lana si canepa la lumina opaitului sau lampii si se incalzeau la focul din vatra. Pentru a lucra mai cu spor si a face economie de „naft", fetele si femeile din jur se adunau in casa unor batrani sau a unei vaduve, pe care ii ajutau ducand petrolul pentru lampa, lemne de foc sau chiar alimente: lapte, oua, faina de malai, slanina, branza, daca familia respectiva era mai nevoiasa. In general, sezatorile erau mixte, formate din fete, neveste, femei batrane si feciori, dand prilejul fetelor sa invete multe lucruri de la cele mai in varsta. Șezatoarea avea, asadar, o valoare de initiere si era organizata pe grupuri de case mai apropiate.

Sezatorile incep toamna tarziu, dupa ce se termina toate muncile campului, tin toata perioada Postului Craciunului si se continua in Caslegi, pana in preajma inceperii muncilor de primavara. In sezatoare muca este imbinata cu petrecerea, deoarece aici se spun noutatile satului, snoave, povesti, ghicitori, se canta, se practica diferite jocuri traditionale, iar de cele mai multe ori se termina cu joc, dupa melodia cantata, de obicei, la fluier („trisca").

Astazi numarul sezatorilor a scazut si sunt mai mult sezatori de fete si feciori, alaturi de care mai participa si neveste tinere.

Claca

Dintre obiceiurile foarte vechi legate de munca in gospodarie se mai mentin si astazi „clacile", ca forme de intrajutorare in munca. Acestea se desfasoara pe tot parcursul anului. Amintim clacile de: cosit, gunoit, desfacut porumb, colectat lana, prasit, secerat, carausit (mai ales atunci cand omul isi construieste o casa). La unele dintre ele s-a renuntat, dar majoritatea au ramas, ca semn al solidaratatii satesti, ca forma de intrajutorare, dar si ca prilej de destindere si veselie dupa munca efectuata. Cea mai indragita si mai plina de fast era claca de secerat, in urma careia se impletea din cele mai frumoase spice de grau, o cununa, care era adusa in sat cu cantece si alai, udata pe drum de flacai si adusa la casa gospodarului, unde urma jocul si veselia ce tineau pana in zorii zilei.

Obiceiul cununii era unul dintre cele mai frumoase obiceiuri, deoarece tarinile din jurul satului erau, cu ani in urma, pline de holde de grau, orz, ovaz sau secara, iar seceratul era efectuat doar cu secera, manual, fiind nevoie de multi seceratori pentru adunatul acestora. Cununa, simbol al harniciei si rodniciei pamantului, era adevaratul ceremonial al recoltei. Gospodarul care avea mai mult grau de secerat („un om gazdac") facea claca, chemand fetele din sat sa secere gratuit, de obicei o jumatate de zi. In general, claca se organiza unde era fata de maritat sau fecior de insurat, fiind prilej de ajutorare si petrecere, dar avand si rol de a pregati formarea unei noi familii. Fetele isi chemau si dragutii, care legau snopii, ii adunau si ii puneau clai. Dupa ce terminau de secerat, fetele alegeau spicele cele mai frumoase si impleteau o cununa. Se alegea apoi, dintre seceratoare, o fata, cea mai frumoasa si mai vrednica, care trebuia sa duca cununa, pe cap, pana la gazda acasa. Ea era fie draguta flacaului gazdei, fie una dintre neamurile gazdei, fiind dinainte numita de gazda sa aduca cununa. Fata, intruchipand rodnicia campului si perpetuarea speciei umane, trebuia sa fie curata ca o mireasa: „Cine duce cununa/Curata-i ca lumina".

Cununa, ca obiect ritual, reprezinta puterea pamantului de pe care s-a strans recolta si implica posibilitatea refertilizarii magice a acestui pamant: pentru aceasta cununa trebuia purtata de o fecioara - reprezentand idealul de puritate - si trebuia udata, iar samanta ei trebuia amestecata cu samanta care urma sa fie aruncata pe ogor in urmatoarea perioada de vegetatie. Spre seara, fetele porneau cu cununa spre sat in alai, in fata mergand fata ce purta cununa, urmata de restul fetelor, cantand tot timpul drumului, pe o melodie doinita, „horia cununii", pana ce ajungeau la gazdai. La porti, satenii admirau seceratoarele, iar flacaii ieseau cu cofele si udau cununa. Fata care purta cununa trebuia sa se invarta in asa fel, incat sa nu fie udata pe haine.

Sursa foto: mesagerul.ro

+ Toate informatiile
Luminatia Focul viu, focul lui Sumedru Sfântul Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir Sfantul Dimitrie Basarabov, ocrotitorul Bucurestilor si patronul Catedralei Patriarhale Traditii si obiceiuri din Bacau
Incarca alt cod de control
Trimite
Start-up Urban: Granturi de 39.000 euro își caută idei de afaceri în Regiunea Centru
Obiceiuri si traditii din Lesu

54 de granturi de câte maximum 39.000 euro fiecare își caută perechea! Cele mai bune idei de afaceri din Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu vor primi finanțare în cadrul proiectului Start-up Urban. Noile afaceri vor fi înființate anul viitor, în mediul urban, de către persoane cu domiciliul sau reședința în aceste județe transilvănene.

» Mai mult
Primul curs de calificare prin proiectul „Alba Iulia 360“
Obiceiuri si traditii din Lesu

Proiectul „Alba Iulia 360“ este derulat de Municipiul Alba Iulia, printr-un parteneriat solid cu zece organizații. O componentă importantă a proiectului este cea de formare profesională. În derulare sunt sesiunile de informare și consiliere profesională, în urma cărora benficiarii sunt îndrumați spre unul dintre cele zece cursuri de formare profesională organizate gratuit prin proiect.

» Mai mult
Conferința „Cultura antreprenoriatului contra culturii resemnării”, 7 iunie 2018 - Alba Iulia
Obiceiuri si traditii din Lesu

Marginalizarea nu-i o fatalitate, iar sărăcia nu trebuie să fie un destin. Experții proiectului MICESA vă pot demonstra toate acestea. Vă invităm în acest sens la Conferința de joi, 7 iunie 2018, din Alba Iulia, dedicată promovării antreprenoriatului în trei comunități marginalizate din municipiu.

» Mai mult
Doi universitari cu experienţă antreprenorială sunt traineri MICESA (Alba Iulia)
Obiceiuri si traditii din Lesu

Alin Angheluță şi Mihai Roşca, universitari în cadrul Academiei de Studii Economice, sunt cei doi traineri ai Programului de inițiere în competențe antreprenoriale, acreditat de ANC, din proiectul MICESA.

» Mai mult
Cele mai citite articole
Craciunul - Obiceiuri si traditii de Craciun Craciunul - Obiceiuri si traditii de Craciun

Pentru romani ca popor majoritar crestin ortodox Craciunul este un prilej de mare sarbatoare. Sarbatoare Nasterii Domnului incepe in cu colinde in dimineata lui Mos Ajun care tin pana noaptea. Intre timp se pregateste masa de Craciun seara pentru...

27 oct 2011
Obiceiuri si traditii de Sfantul Andrei si Sfantul Nicolae Obiceiuri si traditii de Sfantul Andrei si Sfantul Nicolae

Romanii isi sarbatoresc patronul spiritual, pe Sfantul Andrei, la 30 noiembrie. Intamplarea a facut ca ziua nationala, 1 Decembrie, momentul unirii provinciilor romanesti sa se celebreze a doua zi. Iata cum, cele doua componente, spiritualul si...

27 oct 2011
Traditii si obiceiuri din Bacau Traditii si obiceiuri din Bacau

Evenimentele cu cel mai mare impact sunt legate de obiceiurile de iarna. In Bacau, imediat dupa Craciun, are loc Alaiul datinilor si obiceiurilor de iarna, iar în Comanesti (57 km de Bacau), în ajunul noului an se desfasoara Festivalul de datini...

27 oct 2011
Ignatul - Traditii si obiceiuri de Ignat Ignatul - Traditii si obiceiuri de Ignat

Ignatul reprezinta momentul sacrificarii porcului de Craciun. Se mai numeste Inatoarea si arata cum o practica pagana a ajuns sa se asocieze cu o sarbatoare crestina. Porcul era sacrificat in religia vechilor daci

27 oct 2011
Jocul Ursului de la Darmanesti Jocul Ursului de la Darmanesti

Jocul Ursului din Darmanesti este cel mai popular obicei de iarna de pe Valea Trotusului.

27 oct 2011
Recomandarile turistilor
Complex Turistic - Pastravaria Albota Sibiu / Sibiu si imprejurimi " Frumos concept ,peisaj pitoresc si mancare buna.Pestele este din pastravaria proprie.Mancarea este buna dar preturile sunt foarte mari. " 12 apr 2016, ivanov adrian
Pensiunea Cabana 7 Brazi Oravita / Banat " Camere "parfumate" cu un odorizant cu un miros enervant care sa ascunda mirosul de mucegai, cada de dus de la baie fara usi, tavanul de la baia... " 16 aug 2017, Gogu
Cabana Sculptor Colibita / Transilvania " Foarte frumoasă deschidere către lac, atmosferă plăcută, intimă, primitoare. " 18 sep 2017, Bodea C.
Pensiunea Ana Targu Mures / Tinutul Secuiesc " Nimic bun " 20 iun 2017, I L
Pensiunea SEPTEMBRIE Eselnita / Cazanele Dunarii " locatia este OK, natura ii ajuta " 28 iun 2016, dumitriu arina
Partenerii proiectului Intreprinzatori in Turism - Pensiuni in Romania:
Ai o pensiune? Intra in sistem Termeni si conditii Sitemap Contacteaza-ne Bijuterii Argint
© 2011-2013 CazareLaPensiune.ro - Toate drepturile rezervate
Conţinutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei
Pentru informatii detaliate despre celelalte programe cofinantate de Uniunea Europeana, va invitam sa vizitati www.fonduri-ue.ro
* Atentie! Acest mesaj este adresat administratorilor portalului! Pentru a contacta o unitate de cazare folositi butonul "Rezerva" sau adresa de contact a unitatii.
Trimite mesajul