Adauga o unitate de cazare sau o afacere pe site
Moneda:
Limba:
Cazare pensiuni » Zona Maramures » Judet Maramures » Sighetu Marmatiei » Cazare Sighetu Marmatiei » Obiective turistice » Muzeu Memorial al Victimelor Comunismului
Cont turist | Cont afacere
Obiective turistice

Muzeu Memorial al Victimelor Comunismului

Muzeu Memorial al Victimelor Comunismului

Fosta temnita comunista de la Sighet (jud. Maramures), locul unde a fost exterminata elita României, a fost transformata în Muzeu Memorial al Victimelor Comunismului si al Rezistentei în anul 1993 prin eforturile Anei Blandiana si ale lui Romulus Rusan.

 

In închisoarea construita de austro-ungari la sfârsitul secolului XIX, comunistii au intemnitat in 1950 mari personalitati ale Romaniei interbelice – demnitari, politicieni, militari, intelectuali de marca (22 de academicieni), precum si 50 de episcopi greco-catolici, romano-catolici si preoti ai acestor culte.

 

Dupa cinci ani de functionare ca temnita politica, în urma aderarii României la ONU, închisoarea a redevenit de drept comun. Demnitarii închisi la Sighet au fost transferati în alte închisori sau tinuti cu domiciliu obligatoriu. In cei cinci ani teribili de la Sighet, din cei 211 de detinuti au pierit 52, multi dintre acestia fiind personalitati care faurisera România Mare ori mari figuri ecleziastice.

 

Regimul închisorii de la Sighet a fost unul de exterminare, ca si la Râmnicu Sarat.

 

Detinutilor nu le era permis sa priveasca pe micul geam al celulei, primeau hrana putina si aproape necomestibila, fiind batjocoriti si chinuiti pentru a muri mai repede. Cei care se abateau de la “regulament” erau închisi în camera neagra, o celula mica, fara ferestre sau vreo alta sursa de aer proaspat ori lumina, în care se aflau, în mijloc, doar lanturile cu care erau legati.

 

Cei foarte slabiti erau scosi din celula in care stateau cu alti detinuti, dusi si izolati intr-o alta celula unde erau lasati sa moara.

 

Stiam cum “era procedura lor cu cei greu bolnavi, chiar în preajma mortii”, arată Cardinalul Iuliu Hossu in memoriile sale Credinta noastra este viata noastra.

“Ne-a spus odata noua directorul: Aici nu moare nimenea, când este greu bolnav este dus la spital si acolo este îngrijit. Spunea aceasta pentru a justifica izolarea celor care erau pe moarte; noi stiam prea-bine cum mor si cum sunt scosi noaptea; (…) auzeam cum se taie scândurile, cum se bat cuiele pentru fabricarea cosciugului; noaptea auzeam, între 11-12, cum intra furgonul în curte, apoi se auzea bine pe fereastra asezarea sicriului, zgomotul de lopata aruncata în car si plecarea; toate acestea facute noaptea, în taina, pentru a se pierde orice urma; credeam si aceea ca ar putea sa-i îngroape în groapa comuna, sau strâns laolalta, ca sa nu se poata afla nicioadata câti au fost mortii, sa li se stearga cu totul urma.”

 

Erau ingropati, fara cruce si fara nume, in Cimitirul Saracilor din Sighet, care acum  apartine Memorialului. 

 

Aici au fost îngropati, între altii, Iuliu Maniu, Gheorghe Bratianu, Dinu Bratianu, episcopii greco-catolici Ioan Suciu, Valeriu Traian Frentiu, Tit Liviu Chinezu, precum si episcopul romano-catolic Anton Durcovici.

 

Cimitirul Saracilor se afla la 2,5 km de Sighet, în directia Satu Mare. Are acum forma României conturata dintr-un gardut verde, din conifere.

In cimitir a fost amplasat un altar cu o cruce de piatra pe care sunte gravate cuvintele Mântuitorului: "Fericiti veti fi voi cand va vor ocarî, si va vor prigoni, si, mintind, vor zice tot cuvântul rau împotriva voastra din pricina Mea."

 

Paradoxal, acest Cimitir al Saracilor de la Sighet, care odihneste trupurile atâtor martiri ai neamului românesc, se afla la doar 18 km de Cimitirul Vesel de la Sapanta.

 

O Scoala de vara deschisa adolescentilor este organizata în fiecare an de Fundatia Academia Civica.

 

► Biserica Greco-Catolica organizeaza in cea de-a doua duminica a lunii mai un pelerinaj anual la Inchisoarea Sighet si la Cimitirul Saracilor pentru a cinsti memoria episcopilor uniti care au patimit sau au fost exterminati aici, si care au deschise cauze de beatificare.

 

Muzeul se poate vizita in perioada 15 aprilie-15 octombrie de luni pana duminica între orele 9:30-18:30 si in perioada 16 octombrie-14 aprilie de marti pana duminica intre orele 10:00-16:00.

 

Accesul la inchisoarea si Memorialul din Sighet se poate face dinspre Baia Mare, la o distanta de 64 km, prin Baia Sprie si Vadu Izei. Dinspre Satu Mare  sunt 100 km, prin Livada, Negresti Oas, Sapanta. Dinspre Moldova, prin pasul Prislop, de la Borsa din Borsa sunt 70 km, prin Moisei, Viseul de Sus, Petrova.

 

In Sighet se afla si Casa Memoriala Elie Wiesel, in care a copilarit, pana la deportarea la Auchwitz, laureatul Premiului Nobel pentru Pace.  Casa adaposteste si un Muzeu al Culturii si Civilizatiei Evreiesti din Maramures.

Sighetul este punct de plecare pentru cinci din cele opt biserici de lemn maramuresene inscrise pe lista patrimoniului universal UNESCO: bisericile din Poienile Izei, din Bârsana (cea de pe Dealul Jbâr), din Budesti-Josani, din Desesti si cea de pe Dealul Ieudului.  

 

Cazare in Sighetul Marmatiei 

 

Martirii Romaniei de la Sighet

Timp de cinci ani, sub conducerea unui fost tapinar - comandantul Vasile Ciolpan - , la inchisoarea de la Sighet au fost intemnitate 211 dintre cele mai importante personalitati ale Romaniei:


    demnitari de frunte si fauritori ai Romaniei Mari precum Iuliu Maniu (presedintele PNT si fost presedinte al Consiliului Dirigent care a condus Transilvania imediat dupa Unirea de la Alba Iulia), Pantelimon Halippa (academician basarabean, presedintele Sfatului Tarii care decis Unirea in 1918), Cardinalul Iuliu Hossu (episcopul greco-catolic care a citit la 1 decembrie 1918 Proclamatia de la Alba Iulia FOTO);


   personalitati politice si demnitari de prim rang precum Dinu Bratianu (presedintele PNL pierit in inchisoare la 84 de ani), vicepresedintele PNT Ion Mihalache (el avea sa moara in inchisoarea de exterminare de la Ramnicu Sarat), Constantin Argetoianu, Mihail Manoilescu, Corneliu Coposu, Camil Demetrescu, Radu Niculescu Buzesti sau Victor Pogoneanu;


    22 de academicieni intre care reputatul istoric si politician liberal Gheorghe Bratianu, preotul greco-catolic, secretar al Consiliului Dirigent, istoricul Zenovie Paclisanu, criticul si istoricul literar Dumitru Caracostea, istoricul Constantin C. Giurescu, fruntasul taranist si juristul Emil Hatieganu, istoricul Alexandru Lepadatu (ultimul secretar general al Academiei Romane inainte de epurarile comuniste), istoricul si juristul George Fotino sau economistul Victor Slavescu;


 50 de clerici catolici intre care toti episcopii Bisericii Greco-Catolice care mai erau in viata in octombrie 1950 (episcopul Vasile Aftenie murise deja in urma torturilor la Vacaresti) si episcopi si preoti romano-catolici.



In 1955, cu ocazia aderarii Romaniei Organizatia Natiunilor Unire si a recunoasterii Conventiei de la Geneva, demnitarii inchisi la Sighet au fost transferati in alte inchisori considerate a fi mai putin aspre sau trimisi in diferite colturi ale tarii cu domiciliu obligatoriu.


La acea data insa, peste 50 dintre cei 211 de detinuti politici murisera in cei cinci ani de regim de exterminare de la Sighet.

 

Intre acestia – academicianul Gheorghe Bratianu, istoricul si politicianul liberal, detinut la Sighet fara vreo judecare ori condamnare, a carui drama avea sa fie povestita dupa prabusirea comunismului de catre Cardinalul Alexandru Todea.

Gheorghe Bratianu i-a marturisit lui Alexandru Todea (episcopul greco-catolic, fiind seful maturatorilor, putea trece prin dreptul celulelor) ca suferea de dezinterie si ca autoritatile i-au promis tratament medical daca isi reneaga operele in care argumentase ca Basarabia si Bucovina sunt romanesti si scrie ca ar apartine Rusiei. Renumitul istoric le-a spus autoritatilor: “Nu-mi voi trada tara!” „N-ai sa primesti ingrijire, nici tratament, nici medicamente, aici ai sa pieri”, a fost raspunsul comunistilor.

Gheorghe BratianuCardinalul Todea a descris apoi cum, dupa moartea lui Gheorghe Bratianu in aprilie 1953, a fost trimis sa curete celula in care fusese incarcerat:
“Cand am intrat in celula am fost foarte impresionati, nu atat pentru ce am vazut acolo, cat de pagina de suferinta a profesorului Gh.B. pe care o evoca. (...) Am dedus ca se tara de la pat la tineta, cazand, şi cand se ridica era nevoie sa se sprijine de perete pentru a se intoarce in pat. Se vedea, dupa urmele degetelor pe marginea mesei, dupa ce ramanea pe degete dupa ce cadea, cum reusea sa se reaseze in patul de suferinta unde s-a sfarsit. (...) imi amintesc ca au fost colegi de celula, ca episcopul romano-catolic Marton, care, cand am anuntat in celula noastra decesul profesorului Gh.B., a spus: «Ce exemplu pentru noi, preotii, care am primit aceasta formatie prin misiunea noastra, ce incurajare este atitudinea pe care a dovedit-o preferand sa refuze tratamentul decat sa-si renege convingerile care se identificau cu viata sa».”


episcopul Ioan SuciuTot in 1953, in iunie, a murit la Sighet episcopul greco-catolic Ioan Suciu, cel care, la inceputul prigoanei le spusese credinciosilor ca "numai cu sange se poate scrie istorie şi daca vom fi vrednici il vom varsa.” In celula 44 de la Sighet, bolnav de stomac, autoritatile comuniste i-au refuzat episcopului Ioan Suciu un tratament medical. A murit noaptea si a fost aruncat, fara sicriu, in groapa comuna cunoscuta sub numele de Cimitirul Saracilor de pe malul Izei.


In groapa comuna au fost aruncati si episcopii greco-catolici Valeriu Traian Frentiu, mort la varsta de 77 de ani, si Tit Liviu Chinezu, mort in ianuarie 1955, bolnav si inghetat de frig fiind izolat singur intr-o celula mare – celula 55, precum si cel romano-catolic Anton Durcovici.



Nascut in Austria, episcop de Iasi considerat de catre comunisti “o piedica in drumul catre socialism”, episcopul Durcovici a murit la Sighet in decembrie 1951 in celula 13.

 

Ultimele cuvinte pe care episcopul Durcovici a reusit sa le transmita, in latineste, episcopului unit Ioan Ploscaru si parintelui Rafael Friedrich, inchisi in celulele alaturate: “Anton episcopul, rugati-va pentru mine sa nu cedez; mor de foame si de sete; da-mi dezlegarea; Anton in agonie!”

 

Toti episcopii catolici morti la Sighet au deschise acum cauze de beatificare.



Despre imprejurarile mortii lui Iuliu Maniu, la 5 februarie 1953, la Sighet, se stiu destul de putine. Marele om politic avea 80 de ani, era grav bolnav, a fost izolat conform “procedurilor” si nu a primit asistenta medicala. Doar un sanitar venea la el din cand in cand pentru a constata stadiul bolii. Fostul sef al ziarului Dreptatea, Nicolae Carandino, care a stat un timp in celula cu Iuliu Maniu, scria despre seful PNT: 

 

“Iuliu Maniu suscita, in inchisoare, acelasi climat de noblete morala in care toata viata se complacuse.

 

Nici o sovaiala, nici o slabiciune, la acest batran care preferase sa moara in inchisoare, decat sa fie Presedintele Consiliului de Ministri, care sa gireze, el, democratul de o viata intreaga, un regim de sclavie.

 

Iuliu Maniu

Nimeni nu l-a mai intrebat, cat a fost inchis, nimeni n-a incercat sa-l abata sau sa-l corupa. Dusmanii sai cei mai indarjiti isi dadeau seama ca ar fi fost timp zadarnic pierdut. Iata un omagiu la care nici unul, absolut nici unul dintre noi nu a avut dreptul. Cine nu a fost torturat, nu a fost batut sau santajat? Toţi, cu exceptia lui, au fost evaluati de o lasitate posibila si, in consecinta, supusi verificarii.”

 

Iuliu Maniu fost impartasit in ascuns de Cardinalul Alexandru Todea.


Istoricul Constantin C. Giurescu descrie in memoriile sale (inchinate “celor care-si dorm somnul vesnic pe malul Izei”) sosirea lui la Sighet si intrebarea ce i-a fost adresata de un ofiter care i-a citit numele: „Dumneata eşti autorul Istoriei romanilor?”

Academicianul i-a raspuns afirmativ, iar ofiterul a continuat: “Acum se scrie altfel istoria romanilor.”

 

Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei de la Sighet isi propune in zilele noastre sa restituie adevarata istorie a romanilor. Pe locul fostei temnite de la Sighet, acesta expune barbaria celor fara Neam si Dumnezeu care au incercat sa creeze omul nou, “cu creierul spalat, care nu trebuie sa-şi aminteasca nici ce a fost, nici ce a avut, nici ce a facut inainte de comunism”, dupa cum marturisesc organizatorii Memorialului.

 

Informatii suplimentare: la tel.  0262.319.424, 0262.316.848

 

Localizare: Memorialul de la Sighet se afla in Sighetul Marmatiei (jud Maramures), pe strada Corneliu Coposu nr. 4 (in prelungirea strazii Simeon Barnutiu si in apropierea strazii Bogdan Voda).  

 

Coordonate GPS:

Memorialul de la Sighet : 47.926061, 23.891342

Cimitirul Eroilor - fost Cimitir al Saracilor - 47.931253, 23.860887 

+ Toate informatiile
Turnul Chindiei din Targoviste Biserica armeano-catolică din Gheorgheni In 30 noiembrie, inima Romaniei bate din Pestera Sfantului Andrei Cabana Curmatura - Piatra Craiului Superb restaurata, Vila Golescu a devenit o destinatie turistica in Campulung
nicolae ion 24 iul 2016
Un sistem criminal ca cel instaurat de rusi TREBUIE RESPINS cu orice pret. Nu trebuie uitat !
Incarca alt cod de control
Trimite
Vechile sate sasesti, reinsufletite de MET

Istoria Mihai Eminescu Trust este strâns legata de importanta interventie a Printului Charles de Wales din 1987 care, într-un discurs public, s-a opus planului nebunesc al regimului comunist de sistematizare a satelor.

» Mai mult
Biserica din Homorod

La baza turnului de aparare nu trebuie sa ratati vizitarea vechiului cor al bisericii, o ramasita de arta romanica, ce pastreaza valoroase picturi murale de secol XIV, din perioada in care biserica era catolica.

» Mai mult
Viscri. Satul innobilat de Printul Charles

Satenii au inceput sa-si renoveze casele vechi, a inflorit comertul cu obiecte traditionale, iar pretul imobilelor a crescut intr-un ritm ametitor.

» Mai mult
Saschiz. Biserica si cetatea.

Biserica gotica Sfantul Stefan a fost construita in 1496. Este patrimoniu UNESCO. Cetatea taraneasca de secol XIV domina de pe deal satul.

» Mai mult
Cele mai citite articole
Teatrul Dramatic Sica Alexandrescu Teatrul Dramatic "Sica Alexandrescu"

Teatrul Dramatic, numit si Teatrul "Sica Alexandrescu" s-a deschis in anul 1946, pe strada Piata Teatrului din Brasov, sub denumirea "Teatrul Poporului". Numele acestuia s-a schimbat de mai multe ori de-a lungul anilor.

21 mai 2012
Lacul Corbu - raiul crapilor (destinatie de pescuit) Lacul Corbu - raiul crapilor (destinatie de pescuit)

La nord de Constanta, imediat dupa iesirea din Navodari pe drumul care duce spre Corbu si Istria, aveti in stanga Lacul Corbu. La intrarea in satul Corbu, un drum se desprinde la stanga catre digul care separa lacul Corbu Mare de Corbu Mic.

21 mai 2012
Cheile Nerei (jud. Caras Severin) Cheile Nerei (jud. Caras Severin)

Cheile Nerei sunt cele mai spectaculoase si mai lungi chei din Romania. Clima submediteraneana a favorizat dezvoltarea unei vegetatii luxuriante. Drumetii trebuie sa fie atenti insa la viperele cu corn din zona.

21 mai 2012
Slanic Prahova - cea mai mare salina din Europa Slanic Prahova - cea mai mare salina din Europa

Cunoscuta drept cea mai mare salina din Europa, Slanic Prahova este, astazi, una dintre importantele statiuni balneoclimaterice din Romania, situata intre vaile Prahovei si Teleajenului, la circa 44 km de Ploiesti si la o altitudine de 400 m.

21 mai 2012
Muntii Nemira Muntii Nemira

Reprezinta o grupa muntoasa a Carpatilor Moldo – Transilvaneni, apartinand de lantul Carpatilor Orientali. Cel mai inalt punct este reprezentat de catre Varful Nemira Mare (1649 m).

21 mai 2012
Recomandarile turistilor
Complex Turistic - Pastravaria Albota Sibiu / Sibiu si imprejurimi " Frumos concept ,peisaj pitoresc si mancare buna.Pestele este din pastravaria proprie.Mancarea este buna dar preturile sunt foarte mari. " 12 apr 2016, ivanov adrian
Pensiunea Cabana 7 Brazi Oravita / Banat " Camere "parfumate" cu un odorizant cu un miros enervant care sa ascunda mirosul de mucegai, cada de dus de la baie fara usi, tavanul de la baia... " 16 aug 2017, Gogu
Pensiunea Ana Targu Mures / Tinutul Secuiesc " Nimic bun " 20 iun 2017, I L
Cabana Sculptor Colibita / Transilvania " Foarte frumoasă deschidere către lac, atmosferă plăcută, intimă, primitoare. " 18 sep 2017, Bodea C.
Pensiunea SEPTEMBRIE Eselnita / Cazanele Dunarii " locatia este OK, natura ii ajuta " 28 iun 2016, dumitriu arina
Partenerii proiectului Intreprinzatori in Turism - Pensiuni in Romania:
Ai o pensiune? Intra in sistem Termeni si conditii Sitemap Contacteaza-ne Bijuterii Argint
© 2011-2013 CazareLaPensiune.ro - Toate drepturile rezervate
Conţinutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei
Pentru informatii detaliate despre celelalte programe cofinantate de Uniunea Europeana, va invitam sa vizitati www.fonduri-ue.ro
* Atentie! Acest mesaj este adresat administratorilor portalului! Pentru a contacta o unitate de cazare folositi butonul "Rezerva" sau adresa de contact a unitatii.
Trimite mesajul