Cale de acces spre creasta Fagarasului în apropierea celui mai înalt vârf al României (Moldoveanu - 2544 m), Valea Sâmbetei ofera privelisti spectaculoase de-a lungul potecii ce leaga Manastirea Brâncoveanu - Sâmbata de Sus (ctitorie de secol XVII), la o altitudine de 700 m, de Cabana Valea Sâmbetei aflata la 1401 m altitudine.
Traseul este marcat cu triunghi rosu si pleaca din spatele manastirii. Primii kilometri sunt de drum forestier, drum care este rupt însa în mai multe locuri de viiturile de pe Valea Sâmbetei. Pâna la cabana, poteca traverseaza râul de patru ori, urmarind firul vaii strajuite la dreapta (vest) de Muchia Dragusului si la stânga (est) de Muntele Cataveiu si Muchia Sâmbetei. Pe la jumatatea traseului întâlnim doua lungi cascade, care se pravalesc de pe versantul din dreapta (vest).
Ceva mai încolo, la drepta, din poteca principala se desprinde o poteca spre o cabana de vânatoare si Muchia Dragusului. Apoi, înaintea Cabanei Valea Sâmbetei, cand se termina padurea de molid, la confluenta cu Pârâul Pietrii, la stânga (est) se desprinde o poteca marcata cu triunghi albastru spre Piatra Caprei, formatiune de stânci calcaroase la care se poate ajunge în 45 de minute si care ofera o priveliste spectaculoasa (poteca interzisa iarna).
La Cabana Valea Sâmbetei se ajunge la capatul potecii principale marcate cu triunghi rosu dupa doua ore si jumatate – trei ore de mers de la Manastirea Brâncoveanu. De la cabana se pot admira Caldarea Sâmbetei si Fereastra Mare.
Pe versantul din spatele cabanei Valea Sâmbetei este cocotata Chilia Parintelui Arsenie Boca, devenita loc de pelerinaj, la care se poate ajunge dupa circa 20 minute de urcus sustinut. Parintele, ajutat de câtiva credinciosi din satele fagarasene, a sapat în stânca aceasta chilie începând cu 1943, gândindu-se ca-i va fi un loc de retragere din lume si de reculegere. A constatat însa ca apa se infiltra prin stânca. Pe de alta parte, dorind sa nu fie asociat cu partizanii anticomunisti care se refugiasera în acesti munti, a abandonat în cele din urma planul de a se stabili în aceasta chilie.
In timpul verii, de la cabana Valea Sâmbetei (1401 m) se poate ajunge în 2h ½ pe triunghi rosu în Fereastra Mare (2188). Acesta este traseul principal de acces în creasta Fagarasilor. Din Fereastra Mare, pe traseul de creasta se poate ajunge în circa 4-5 ore pe acoperisul României, vârfurile Moldoveanu (2544) -Vistea Mare (2527). De cealalta parte a crestei, la sud, în zona musceleana a Fagarasilor, se afla Valea Rea si legendarul Râu al Doamnei.
De la Cabana Valea Sâmbetei, din traseul principal de acces în creasta catre Fereastra Mare, se mai desprinde la stânga (est) o poteca marcata cu punct rosu catre Vârful La Cheia Bândei (2383 m), la care se poate ajunge în cca 2h ½ de la cabana, si, la dreapta, (vest), pe un cu marcaj banda albastra mai vechi si deteriorat, o poteca ce duce tot dupa 2h ½ în Fereastra Mica s de aici în creasta.
Traseul pe Valea Sâmbetei, între Manastirea Brâncovenu si Cabana Valea Sâmbetei, poate fi parcurs în orice anotimp.
Parcurgerea lui primavara, în jurul datei de 1 mai, adauga spectaculozitate: Valea Sâmbetei are un debit foarte mare din pricina topirii zapezilor si îti însoteste zgomotos urcusul, pe de alta parte, privirea îti este delectata de covoarele violete de brânduse de munte care se întrepatrund cu mari petice de zapada ce nu s-a topit înca.
Acces: Manastirea Brâncoveanu si Complexul Turistic Sâmbata, locul de plecare al traseului cu triunghi rosu catre Cabana Valea Sâmbetei, se afla la 9 km de localitatea Sambata de Sus, la capatul unul drum asfaltat. De la DN1, de la Sâmbata de Jos, pâna la Complexul Sâmbata si Manastirea Brancoveanu sunt 14.5 km.
+ Toate informatiile Turnul Chindiei din Targoviste Biserica armeano-catolică din Gheorgheni In 30 noiembrie, inima Romaniei bate din Pestera Sfantului Andrei Cabana Curmatura - Piatra Craiului Superb restaurata, Vila Golescu a devenit o destinatie turistica in Campulung
