Manastirea Cheia

Manastirea Cheia se afla la 61 km nord de Ploiesti, pe Valea Teleajenului, la o altitudine de 887 m, la poalele Muntilor Ciucas (Carpatii Orientali), intre paraiele Timpa si Cheita. Manastirea este situata in vatra satului Cheia si se spune ca a fost chiar prima constructie de aici. Aproape de Pasul Batocea - frontiera ce separa, odinioara, Valahia de Transilvania - Manastirea Cheia ramane un nume ce indica o poarta de trecere spre munti si care a avut un rol important in mentinerea legaturilor fratesti intre romanii de pe cele doua parti ale Carpatilor, oferind un adapost generos, pace spirituala si hrana culturala romanilor transilvaneni ce luau calea exilului, din cauza opresiunii religioase si nationaliste.

Localitatea Cheia (jud. Prahova) s-a dezvoltat dupa anul 1840, mai ales datorita deschiderii drumului prin Pasul Bratocea. Insa, in traditia orala, conservata in zona, se mentioneaza pentru prima data un asezamant monahal pe aceste meleaguri in cea de a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. Este vorba despre un schit din lemn, fondat de doi oieri din Sacele, spre anul 1770 si distrus de turci in 1777. In 1790 a fost ridicat un nou schit, avand hramul Adormirea Maicii Domnului, schit distrus de un incendiu, la o data neprecizata, intre anii 1832 si 1835. Au fost salvate si au ajuns pana la noi icoanele imparatesti, stranele, sfesnicele, un antimis, sigiliul din 1832 si un pristornic sculptat in 1820 de catre staretul Dometie. In locul in care se gasea altarul acestei biserici, se afla azi un antiazmatar utilizat pentru sfintirea apei in ziua Bobotezei, in ziua Hramului sau la alte mari sarbatori bisericeti.

Actuala biserica, avand Hramurile Sfanta Treime si Adormirea Maicii Domnului, s-a mentinut in forma sa initiala pana in zilele noastre si a fost ridicata in anul 1835, prin grija a doi ieromonahi - Damaschin si Iustin - originali din Salistea Sibiului si veniti aici de la Manastirea Caldarusani, centru de renastere spirituala al bisericii valahe. Damaschin, impreuna cu fratele sau, Iustin, intrasera inca din 1811 in obstea de la Caldarusani, sub indrumarea staretului Dositei (in acea vreme, comunitatea monahala de la Caldarusani era una dintre cele mai apreciate din intreaga lume ortodoxa). Damaschin fusese tuns calugar in 1815 de catre staretul Dositei, devenind apoi diacon in 1825, prin decizia mitropolitului Grigorie Dascalul si ieromonah - in 1831, la hotararea episcopului Chesarie, cel care i-a si incredintat misiunea de a repune pe picioare asezamantul de la Cheia.

Cu sprijinul episcopului Chesarie, ajutat de crestinii din imprejurimi si prin munca sa si a celor 33 de monahi si 12 frati aflati la schit (dintre care 16 munteni si 29 transilvaneni), Damaschin inalta din temelie impunatoarea biserica de zid, cu Hramul Sf. Treime, chiliile, clopotnita si gospodaria anexa, dupa cum aflam din pisania de deasupra usii de intrare in sfantul locas, de unde reiese si ca Damaschin a fost si primul staret. Din aceeasi inscriptie aflam ca biserica a fost sfintita la 20 iulie 1839, de catre Episcopul Chesarie de Buzau. Din cauza deteriorarilor survenite de-a lungul timpului, biserica manastirii a fost restaurata de mai multe ori, ultima data dupa cutremurul din 1977.

Din punct de vedere arhitectural, biserica Manastirii Cheia apartine stilului traditional muntenesc, cu pridvor specific arhitecturii romanesti. Este o constructie masiva cu trei turnuri, opera a mesterilor locali, ce confera eleganta monumentului. Fresca interioara si cea exterioara, terminate la 26 august 1839, sunt opera pictorului Naum Zugravul - dupa cum scrie in inscriptia pictata in interior, deasupra portii de intrare - si este in concordanta cu cerintele planului iconografic ortodox traditional.

Iconostasul din lemn sculptat si aurit, o remarcabila opera de arta, a fost realizat de mesteri vienezi, in stil baroc, fiind donatia episcopului Chesarie al Buzaului. Icoanele imparatesti, de o mare frumusete, sunt opera renumitului pictor Gheorghe Tattarascu. Ulterior, au fost argintate de catre mesterul Lazar, din Ploiesti.

In jurul bisericii se afla chiliile calugarilor, care - in cursul anilor - au suferit diferite transformari. In partea vestica a incintei, se afla clopotnita. Cea originala, din lemn, a fost inlocuita cu una construita din piatra si caramida, in timpul Patriarhului Iustinian, asa cum este scris pe placa de marmura aplicata deasupra portii de la intrarea in Manastire.

Printre obiectele de mare valoare artistica, pastrate in Manastire, se afla evanghelii bogat ornamentate, sfesnice din alabastru, candele cu ulei in stil brancovenesc si un epitaf datand din anul 1837, pictat de catre calugarul Gherontie, de la Manastirea Caldarusani.

In partea nordica a asezamantului, se afla o capela cu Hramul Adormirea Maicii Domnului, ridicata intre anii 1924 - 1927 de catre staretul Grigore Georgescu, ajutat de calugari si donatori. In aceasta capela se oficiaza slujbele, in timpul iernii. Capela, in forma de cruce, are un turn deasupra naosului, fiind pictata in ulei, in stil neo-bizantin, de catre pictorul Grigore Cepoiu, din localitatea Izvoarele (jud. Prahova). Iconostasul din lemn de cires, lucrat  cu maiestrie de sculptorul Teofilescu, precum si stranele sunt veritabile opere de arta. In naosul capelei se pastreaza patru icoane imparatesti, realizate de pictorul Constantin, in 1799 si care au apartinut fostei biserici. Restaurata in acelasi timp cu biserica mare, capela si-a regasit frumusetea initiala.

Frumusetea si linistea locului ofera reconfortare duhovniceasca tuturor credinciosilor care vin aici. Si - chiar daca nu se poate vorbi de un centru cultural de prima insemnatate - prezenta in biblioteca Manastirii a numeroase carti atesta preocupari culturale menite sa mentina treaza constiinta nationala. Oglinda a relatiilor dintre cele trei provincii romanesti si - mai ales - a stranselor legaturi culturale dintre Transilvania si Muntenia, colectia de manuscrise si tiparituri vechi, romanesti si straine, insumeaza peste 120 de titluri, acoperind o perioada de 150 de ani de activitate carturareasca (1750 - 1900).

Manastirea Cheia atrage un mare numar de pelerini, vizitatori romani si straini, ale caror aprecieri elogioase imbogatesc « cartea de aur » a credintei neamului nostru !

Coordonate GPS: 45.455301, 25.942754