Jocul Ursului din Darmanesti este cel mai popular obicei de iarna de pe Valea Trotusului.
Jocul Ursului este punctul central de atractie al sarbatorilor din Bacau, Comanesti, Darmanesti, Slanic si din cele mai multe sate de pe Valea Trotusului in ajunul Anului Nou.
Semnificatia veche a Jocului Ursului este de a celebra forta animalului care invinge iarna, regenerarea naturii (ursul este “batut” si “moare”, dupa care “reînvie”), curgerea anotimpurilor. Este posibil ca unele elemente ale obiceiului sa provina si din traditia tiganilor ursari care colindau satele pentru a-i “tamadui” cu “puterea”, sau, mai degraba, cu greutatea ursului, pe cei cu dureri de sale.
► Autoritatile au facut demersuri pentru a înscrie aceasta datina în patrimoniul imaterial UNESCO, alaturi de doina si ritualul calusului.
In ajunul Anului Nou, în zona Darmanestiului (86 km de Bacau, 66 km de Adjud) si a satelor apropiate – Dofteana (la sud-est, 7 km de Darmanesti), Asău (13 km nord-vest), întâlnesti multe cete care dau reprezentatii minutios pregatite, cu zeci de ursari si dansatori îmbracati în blanuri de urs împodobite cu câte doi canafi mari, rosii, jucând în ritm asurzitor de dobe. Ursii sunt “îmblânziti” de amenintarea “cealaului”, un toiag frumos sculptat si daruit de batrânii satului:
► “Nu te da, nu te muia,
Ca pun mâna pe nuia,
Si nuiaua-i de rachita,
Hai, Martine, la pamânt,
Si asculta-ma ce-ti cânt!”
Pe Valea Trotusului, zeci de “irozi” îmbracati în straie femeiesti s-au alaturat Jocului Ursului de la Darmanesti. Un alt joc popular, bine pastrat în judetul Bacau este Capra de la Berzunti, sat aflat la 39 km de Bacau si 28 km de Onesti.
Origini
Jocurile cu masti au fost descrise în secolul XVII de Dimitrie Cantemir si de calatori straini.
► Suedezul Welling povestea ca: “în joc figura o capra în care era vârât un om si pe care o juca un baiat”
► Anton Maria del Chiaro descria jocul „Cloantei si Unchesului”: „ea cu un plisc de pasare, iar el cu o mare barba falsa si care spunea tot felul de necuviinte.”
Aceste obiceiuri pagâne –capra, ursul, irozii- au dat batai de cap ierarhilor bisericesti în trecut.
► In prima jumatate a secolului XIX, mitropolitul Neofit al Ungrovlahiei cerea mirenilor sa înceteze:
„acestea diebolesti obiceiuri care faceti unii, despre cum sunt borâcenii ce sa îmbraca cu haine muieresti. Si calusarii ce joaca pre la rusalii, si dragaica ce se îmbraca cu haine barbatesti si joaca la nasterea mergatorului înainte si botezatoriului Ioan, tiindu-si o sabie în mâna. Si brezaia ce pune pa obrazul lui o fata de ocara cu peri, chip de mascara si de batjocura ce se joaca pe la nasterea domnului Hristos. Si devla ce iaste capatana de râmatori si umbla tiganii cu dânsa în ajunul sfântului mare ierarh Vasile”.
Jocurile cu masti sunt pomenite în zona Dobrogei la începutul secolului IV. Astfel, actul de martiraj al Sfântului Dasius (ostean roman martirizat la Durostor - Silistra de astazi - pentru refuzul de participa la Saturnalii) consemneaza :
► „În ziua Calendelor lui Ianuarie, oamenii usuratici urmau obiceiul pagânilor, desi se numesc crestini, merg cu pompa mareata schimbandu-si firea lor si se imbraca în chipul si infatisarea diavolului. Imbracati în piei de capra, schimbându-si înfatisarea, ei leapada chipul cel bun in care s-au renascut, prin Taina Botezului, si reiau chipul cel rau in care s-au nascut.”
+ Toate informatiile Luminatia Focul viu, focul lui Sumedru Sfântul Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir Sfantul Dimitrie Basarabov, ocrotitorul Bucurestilor si patronul Catedralei Patriarhale Traditii si obiceiuri din Bacau
