O vizita la cimitirul din Sapânta (jud. Maramures, la doar 18 km de Sighet) te face sa privesti moartea cu seninatate.
► Cimitirul Vesel poarta acest nume datorita crucilor din lemn de stejar, pictate in culori vii pe care sunt inscriptionate epitafuri ironice, scrise la persoana I, privind vietile oamenilor care se odihnesc acolo.
Pe fiecare cruce este si un desen sugestiv în care este reprezentata persoana respectiva si meseria sa.
► Epitafurile rezuma viata omului sau amintesc de meseria sa, precum acest epitaf al unui fost primar si sef de cooperatie:
Turda Ion Bilta mam numit
Multe service am avut
Pădurar şi agricultor
Şi am oltoit mulţi pomi
Cooperativa de consum
De preşedinte ma pus
Am fost şi primar la sat
La toţi nu lam fost pe plac
O zis căs om rău în sat
Doră am făcut şi bine
La care o ţinut cu mine.
Sau acest epitaf, al unui muncitor:
Cîtam trăit în vecie
Lucru greu mia fost dat mie
La IFET am tot lucrat
Şi vagoane am încărcat.
► Adesea epitaful descrie felul în care a murit cel ce se odihneste în Cimitirul Vesel.
De exemplu, acest epitaf de pe crucea unui tânar calcat de tractor:
Să mor tînăr cu bănat
De tractor să fiu călcat
Lualar naiba tractorul
Că mi-o tăiat corpul.
Ori aceste rânduri de pe crucea unui copil mort la 13 ani, în 1943:
Stînd în pat mo fulgerat
Mama rău so supărat.
Culorile cu care sunt vopsite crucile sunt obtinute din pigmenti naturali, predominând ca fundal o nuanta de albastru care a ajuns sa fie cunoscuta drept “albastru de Sapanta”.
► Traditia de la Cimitirul Vesel a fost inaugurata de un maramuresan - sculptorul în lemn Stan Ioan Patras, care a realizat primele cruci începând cu anul 1935.
A capatat forma actuala în timpul ocupatiei hortyste, devenind o forma de rezistenta.
Atunci, din îndrumarea parohului greco-catolic al satului, Grigore Ritiu, sculptorul Stan Ioan Patras a latit latura verticala, de jos, a crucii, pentru a putea scrie epitafe mai lungi în limba româna. Era o forma prin care se dorea dainuirea limbii române într-o perioada în care aceasta fusese scoasa din scoli si administratie.
Stan Ioan Patras a murit în 1977, realizând peste 800 de cruci, traditia fiind continuata de Dumitru Pop.
La moartea sa, Stan Ioan Patras si-a dictat singur epitaful:
Din conducători de stat
Foarte mulți m-au vizitat
Și de acum când or veni
Pe mine nu m-or găsi.
(…)
Crucea mea când s-a lucrat
Care eu mi-am comandat
Doi elevi ce-au învățat
Mi-au făcut lucru pe plac:
Turda Toader, Stan Vasile
Dumnezeu Sfântu să-i ție.
► Cele opt biserici de lemn maramuresene aflate pe lista UNESCO
► Muzeul Memorial al Victimelor Comunismului din Sighet
► Casa memoriala Elie Wiesel din Sighet
Acces: Cimitirul Vesel din Sapânta se afla la 18 km nord-vest de Sighetul Marmatiei, la poalele Muntilor Gutâi, si se viziteaza pe tot parcursul saptamanii intre orele 10-18.
Coordonate GPS: 47.971346, 23.695422
.JPG "Pensiunea Ana Odoreu Cazare Maramures")
