Pentru romani ca popor majoritar crestin ortodox Craciunul este un prilej de mare sarbatoare.
Sarbatoare Nasterii Domnului incepe cu colinde in dimineata lui Mos Ajun care tin pana noaptea. Intre timp se pregateste masa de Craciun seara pentru toti membrii familiei.
Toata lumea participa la Sfanta Liturghie in dimineata de 25 decembrie si apoi la masa de Craciun daca nu au facut-o deja seara. Apoi incep sa apara copiii cu “Steaua” vestind nasterea Domnului si povestind despre inchinarea Magilor.
Inchinarea Magilor a condus la obiceiul vadourilor de Craciun. Astfel a aparut si personajul Mos Craciun care imparte cadouri copiilor. Copiii gasesc cadourile sub bradul impodobit in Ajun. Se spune ca Mosul lasa cadourile copiiilor cat dorm sau cat erau la colindat.
La oras exista obiceiul ca o persoana sa se imbrace in Mos Craciun pentru a imparti cadouri.
Cele trei zile de Craciun se incheie in calendarul ortodox cu sarbatoarea Sfantului Stefan. Zilele de Craciun sunt dedicate revederii parintilor, familiei, prietenilor asa ca in general toata lumea merge in vizita sau primeste vizite.
Colindatul
Colindele incep in Ajunul Craciunului, in unele zone ale tarii, in special in Suceava, copiii pornind la colindat inainte de a se lumina deoarece Nasterea Domnului s-a petrecut noaptea in prezenta pastorilor, ingerilor, animalelor si a stelelor.
Exista sate in care tineri de 17-18 ani sau adulti merg de cu seara, in Gorj adunandu-se multa lume la marginea satului pentru a colinda in grup.
In Ardeal se incepe colindul dupa Sfanta Liturghie din prima zi de Craciun si se desfasoara pe parcursul tuturor celor trei zile.
In Salaj si Hunedoara copiii colinda la fereastra iar tinerii si perechile casatorite in casa, in cele mai multe sate necunoscutii colinda doar in curte sau la fereastra iar rudele si prietenii in casa. In Liteni, Suceava se practica colindatul la fereastra, identitatea colindatorilor fiind dezvaluita doar dupa terminarea colindului.
Pentru vestirea Nasterii Domnului colindatorii primesc ca rasplata colaci, mere, nuci iar mai nou si bani, in cazul in care colindatorii sunt adulti impartindu-se si bautura.
In Lisa, Brasov “feciorilor si batranilor li se dadea cate un colac mai mare si copiilor un colac mai mic, tot facut in casa. Colacul mare se numea covrig. Pe masa se afla bautura si prajitura, un fel de cozonac. Se bea din sticla. Feciorii strangeau atatia colaci, ca nu mai puteau sa-i care si-i lasau la o casa. Apoi treceau pe la trei, patru case, unde ramasesera colacii si luau o caruta de colaci. In special la casele cu fete mari se faceau colaci mai mari si mai frumosi. Feciorii si batranii vindeau colacii, feciorii in ziua de Craciun, iar batranii a doua zi. Se alegea o anumita casa, unde se licitatu colacii. Aveau un sef care-i conducea pe feciori si el ii dadea; la fel batranii. Cu banii stransi feciorii plateau lautarii pentru seara de Anul Nou, unde era bal. Batranii dadeau banii stransi bisericii”. Tot in Ardeal de Craciun, la Capusu de Campie Mures se dadea ”un colac cu flori de paine; muzicantul primea carnati si carne de porc”.
Se crede ca este importanta participarea la colindat pentru ca lucrurile sa mearga bine tot anul. Se crede deasemenea ca primirea colindatorilor va asigura un an bogat iar cei din casa vor fi sanatosi si ca pentru a le merge bine tot anul primul colindator sau musafir asteptat trebuie sa fie baiat/barbat.
